miercuri, 13 mai 2009

How to build the love...

De felul meu sunt cam curioasa si cu tendinte mari spre analiza si introspectie. Tinand cont de enumerarea de mai sus cateodata ma cam intreb unele chestii mai mult sau mai putin folositoare,( chiar in cazul in care as afla adevaruri de mare valoare). Eh, bine! Tot iesind saptamana asta la diferite evenimente, prin magazine, pe la terase, am dat nas in nas cu tot soiul de perechi de indragostiti ce-si cantau iubirea primavaratica in tot felul de manifestari. Ba erau absorbiti unul de celalalt, ba se sarutau intr-o maniera atat de hulpava, incat te faceau sa te simti prost tu, pentru ca ai indraznit sa te plimbi intr-un loc public, ba erau genul care etaleaza o dragoste de necontestat, desi totul iti spune in ce-i priveste, ca e vorba de un troc ce promite avantaje ambilor parteneri. Intrebarea care mi-a incoltit in minte a fost oare cum se construieste dragostea? As fi raspuns initial: pai ea vine asa brusc, te loveste, dar asta ar fi insemnat sa pun totul pe baza norocului si a destinului. Dar daca norocul e in concediu si tu nu ai drum spre destinatia in care el se afla? Pai ar mai putea fi chimia aceea despre care toti adora sa vorbeasca. Chimia: acel concept despre care nu stim sa-l definim prea bine, dar il uzitam la maxim pana la demonetizarea lui. Eu nu fac parte din categoria romanticelor si chiar ma mandresc cu asta (no ofense celor care apartin acestei categorii!), ca atare raspunsul nu m-a multumit si am cautat mai departe. M-am mai gandit ca poate dragostea se construieste in timp, pe baza respectului si a admiratiei pentru faptele celuilalt, ca un raspuns al dragostei pe care acesta ti-o poarta. Dar, daca lucrurile stau asa, pe baza carui ingredient ajungi sa acorzi acest timp despre care vorbeam, ce te face atunci, la inceput, sa-i acorzi credit? Deci clar dragostea trebuie sa existe initial pentru a exista restul.
Si in bezmeticia gandurilor mele am dedus ca la mine dragostea se construieste ca un raspuns al nevoilor mele hedonice. Construiesc dragoste pentru ca-mi creeza o stare, fiindca am nevoie sa ard naucitor. Iubesc pentru ca-mi face placere, pentru ca ma gadila in stomac, pentru ca-mi incinge mintea, pentru ca nu-mi da pace, ma sacaie tandru si brutal, pentru ca nu ma lasa sa lancezesc in lene sentimentala. Construiesc dragostea pentru ca de pe culmile ei viata are o dimenisune mai mare, iar ochii mei scruteaza mult mai departe orizontul. Imi asez dragostea pe franturi traite, pe mirosuri, pe miscari si mai putin pe cuvinte. Intotdeauna cuvintele mi-au parut inutile in acest domeniu. Folosindu-le, nu faci decat sa rationezi trairile, iar asta le micsoreaza intensitatea. Un „te iubesc” zilnic face sentimentul derizoriu. Nespus insa, el lasa loc sagalnicelor interpretari, iti permite sa fi ludic, sa te joci cu amintirile voastre si sa afli singura daca este iubire ceea ce El simte. E un joc cu gust de gutuie, asa as defini jocul din care tu vei desprinde singura sentimentele celuilat. Imi place sa stiu ca din cand in cand acest joc ajunge in mainile mele, de fiecare data infrigurate sa-i dea de cap. De fiecare data reusesc sa descopar noi solutii ale rezolvarii lui. Seamana cu Monopoly, dar aici cuceresti mintea si inima celuilalt, devii mai bogat in trairi si poti stapani universului lui. Satisfactia e nemasurata atunci cand sti ca poti domni intr-o fiinta, iar ea creste pe masura ce cuceritul reprezinta o adevarata reduta.
How do you build the love?

9 comentarii:

  1. Dupa parerea mea, dragostea trebuie sa existe din primele clipe, sau, ma rog acel sentiment de inceput...apoi se cladeste restul si consolideaza treptat ...

    RăspundețiȘtergere
  2. Exista si varianta contruirii ei in timp, pentru o persoana pe care la inceput macar o accepti si o placi asa cum este...

    Foarte faina este si dragostea faurita astfel...

    RăspundețiȘtergere
  3. Lorrena, Bloog you're wellcome!:)

    RăspundețiȘtergere
  4. La mine dragostea e intotdeauna binevenita. Nu fac nimic ca sa o intalnesc in mod deosebit.

    RăspundețiȘtergere
  5. De obicei dragostea care apare din primele clipe se mistuie cu repeziciune... Cea construita in timp este trainica si de durata.

    irina

    RăspundețiȘtergere
  6. Tatiana asa de frumoase sunt randurile tale mereu!Si in special in momentele in care povestesti despre tine cuvintele prin parca stralucire.
    Cred ca pe undeva ne asemanam.Citind ce ai scris tu despre felul in care vezi iubirea am realizat ca probabil la fel as simti sa o descriu si eu doar ca eu nu ma pricep sa astern izbutit vorbele.
    Si multumesc pentru muzica de pe blog.E SUPERBA si exact de ceea ce am nevoie in dimineata asta.

    RăspundețiȘtergere
  7. @Laura: Cred ca oricine primeste dragostea cu bratele deschise.
    @Irina: Mare dreptate ai. Dar nu e oare mai intensa cea care apare in primele clipe, chiar daca cea construita in timp e mai durabila?
    @Aytana: M-ai facut sa rosesc si nu prea imi sta in carcater:). Cat despre talentul tau de a scrie...ai condei si mie personal imi place mult.
    Pup pe toate!

    RăspundețiȘtergere
  8. Cuvintele tale sunt fermecatoare, imi place foarte mult cum te exprimi.. Sincera sa fiu si eu de un an jumate am cucerit mintea si inima unui baiat.. Cand eram mai mica ma intrebam mereu ce ii aia dragoste? cum aflu ca sunt indragostita? ce simt? Ei bine acum cred am aflat raspunsul la toate intrebarile mele de cand eram o copilita cu codite ;)). Dragostea o descoperi cu timpul, inca nu pot sa cred in dragoste la prima vedere.. ok .. ii placere, imi place cum arata, dar dragostea... aia vine cu timpu daca ai rabdare sa o astepti.

    RăspundețiȘtergere
  9. Ma bucur sa te vad pe aici Nana.Sa fii iubita cred ca este unul dintre cele mai minunate lucruri.

    RăspundețiȘtergere