vineri, 27 martie 2009

Cat de liberi suntem?

Am chef de libertate! Am chef sa nu decid in functie de asteptarile celorlati si nici sa spun ce ar dori ceilalti sa auda. Am chef sa ma simt mai libera decat am fost vreodata: libera sa simt demodat sau post-modernist. Libera, sa fiu doar a mea. Egoista, mi s-ar potrivi de minune!
Ce e mai ciudat e ca atunci cand sunt libera nu prea stiu ce sa fac cu libertatea mea si de obicei sfarsesc prin a nu face nimic in afara de a o constientiza. Ce ma face sa ma intreb este daca a fi liber este o stare de spirit sau poate fi chiar realitate? Libertatea inseamna, daca consultam dictionarul, posibilitatea de a acţiona după propria voinţă sau dorinţă; posibilitatea de acţiune conştientă a oamenilor în condiţiile cunoaşterii (şi stăpânirii) legilor de dezvoltare a naturii şi a societăţii, iar daca vom intreba oamenii de langa noi, libertatea este ceva , nu are o forma, nu are un continut e o chestie pe care o vrei...si punct.
Asa cum spunea Zane Gray ”am nevoie de aceasta viata salbatica, de libertate”. De ce? Pentru ca am o mare latura hedonica, si pentru ca placerea de a reusi sa pun in practica ceea ce simt la un moment dat, nu se compara cu nimic. Oare poti trai liber in suflet si controlat in actiuni? Oare te mai poti numi liber dupa ce ajungi sa stii foarte multe? Nu imprumuti astfel din ceea ce au gandit candva ceilalti, pana unde esti tu si de unde restul?
Tot ce se intampla azi in jurul nostru pare sa dea o mare libertate”libertatii”, dar in acelasi timp, daca faci ceva care nu da bine, esti etichetat imediat.
Ai libertatea de a te exprima prin felul in care te imbraci, dar daca decolteul e generos, sigur ai ganduri necurate, daca ai indrazneala sa cutezi sa-ti arborezi pe buze un ruj rosu, esti clar, o vampa.
Daca buzele tale rostesc idei orginale, esti cam ciudata. Daca iesi la o cafea cu un amic, e sigur amantul tau. Daca nu porti ce se poarta, esti o amarata. Daca porti ce e la moda, esti o snoaba. Daca ai parul desfacut, nu esti credibila. Daca nu porti costum de cioclu asociat unei camasi uimitor de urata, accesorizati cu pantofi sleampati, nu esti o femeie de cariera. Unghiile roase par sa-i fascineze pe toti care te intreaba: Dar de ce le rozi?, de parca ai avea o ratiune, o motivatie mai puternica decat cea pe care o stim noi pamantenii. De ce cizme fara toc, ca fac picioarele groase, de ce pantofi cu toc ca sunt incomozi, de ce fumezi ca-ti ruinezi sanatatea, de ce nu bei ca e de bon-ton. Traim o epoca a de ce-urilor asemanatoare primilor ani de viata cand tot ii intrebam pe parinti de ce? Sa fie oare ca incepem sa ne senilizam de la mijlocul vietii, urmand ca spre sfarsitul ei sa ajungem din nou copii?
Nu stiu sa fi facut ceva in ultima vreme care sa nu starneasca un de ce? De ce tin cura de slabire? De ce vreau aia? De ce nu sunt mai vesela, de ce sunt impulsiva? Uneori as raspunde sec pentru ca sa aiba cei lipsiti de creativitate subiect de dialog cu mine. Tocmai ca ar trebui sa- mi multumeasca ca vin in ajutorul lor dandu-le subiecte de conversatie.
Si ma gandesc de unde libertate, daca tu trebuie sa faci numai ce se astepta altii, ca nu cumva sa starnesti intrebari pline de miez de nuca stafidita. Pana la a afla mai multe, astept parerile voastre despre cum te poti simti liber, fara a fi privit ca „un alien”?

Moda intr-o alta viziune

Daca designerul italian Berardi a putut realiza celebrele cizme cu platforma dar fara toc, purtate de Victoria Beckam cu multa nonsalanta, atunci orice se poate...
Aceste haine sunt creatiile designerului Sebastian Errazuriz. Rochia poarta numele Dress N3 si dupa cum se vede este formata din 120 de fermoare.
Si la ce foloseste, o sa va intrebati? Pai, puteti sa o purtati pe bucatele, sa fiti apreciate de unii pentru indrazneala, sa va huiduie altii pentru lipsa de pudoare sau sa va testati rabdarea iubitului in cazul in care ii propuneti sa va dezbrace....
Ideile acestui designer sunt extrem de controversate datorita stilului sau de a experimenta dar marele sau talent am putea spune este acela de a face lucrurile simple sa devina bizare. Asa se explica cum a aparut Teddy Bear Jaket sau Glove Dress, lampa decapitata sau masa-copac. Imaginatie fara limite, arta, nebunie? Voi ce credeti?
Creatii Sebastian Errazuriz












joi, 26 martie 2009

D&G- S/S 2009

Criza mondiala sau nu, cei doi italieni , intr-un cuvant D&G, ne propun pentru aceasta primavara o colectie plina de lux , optimista, dar parca mana in mana cu criza mondiala. S-a dat liber la iesitul in pijamele! Si daca aveam nevoie de Prozac ca sa ne putem reveni din depresia cauzata de situatia actuala, iata ca si prezentarea” Pigiama Barocco”, vine sa ne descreteasca fruntile.
La o prima vedere, modelele iti par infasurate in pijamalele de matase ale iubitilor lor, ca mai apoi sa descoperi luxul care le caracterizeaza si croiala impecabila.
Pentru a completa aceasta prezentare, apar incredibile veste si fuste elaborate, ce alterneaza geometrii a la Mickey Mouse cu influente nipone. Intre lux, voluptate, snobism sexy si clasicism rasturnat, siluetele releva o societate ireala, unde doar frumusetea si aura sociala mai au importanta. Brocart, matase, dantele rivalizeaza intre ele. Ca accesorii ce am remarcat au fost colierele in stil baroque, postele oversize, pantofi cu tocuri generoase.
Si asa cum se stie ca moda isi rezerva toate drepturile, mai ales cel de a visa, iata ca misiunea e indeplinita!




Interviu cu Kristina Dragomir

Kristina Dragomir este omul din spatele unuia dintre cele mai cool branduri de accesorii din Romania-Dog Work. Pictor la baza, a absolvit Universitatea Nationala de Arta, clasa maestrului Henry Mavrodin, dupa care a urmat un master in Estetica si Sociologia Artei si unul in Relatii Publice si Comunicare. In 2001, s-a indreptat spre o alta zona unde a construit de asemenea imagini, fiind Art Director in agentii de advertising.
Picteaza, croieste haine si accesorii, realizeaza machiaje, participa la expozitii, primeste premii, iar in putinul ei timp liber vorbeste cu noi, cei care ii admiram munca si tenacitatea.
De unul din aceste momente, am profitat si eu solicitandu-i punctele de vedere avizate cu privire la diferite subiecte.

T:
Arta mai poate fi considerata in zilele noastre o sursa de venit, o afacere profitabila?

K.D: Pentru un artist arta sa este sursa de venit indiferent de timpul in care o practica.

T: Cat se mai tine cont de unicitate si stil personal in moda azi, tinanad cont ca exista tendinta de a copia stilul altora ?

K.D: Fiecare dintre noi are o modalitate proprie de a-şi defini şi exprima personalitatea. Iar în contextul importanţei pe care o are în zilele noastre brand-ul personal, trebuie să ne eliberăm în primul rând de banalitatea convenţionalului şi a uniformităţii. Tocmai din acest motiv, este necesar să apelăm, fie şi ocazional, la specialişti care să ne ajute în descoperirea modului personal de exprimare vestimentară, astfel încât personalitatea fiecăruia dintre noi să iasă în evidenţă. Astfel, avem şansa de a ne îmbogăţi limbajul vestimentar şi, implicit, forţa şi expresivitatea brand-ului personal.

T: Ai o epoca favorita in moda?

K.D: Cu siguranta anii 20.

T: Care a fost cel mai nebunesc lucru pe care l-ai facut in numele modei?

K.D: M-am apucat de design-ul de pălării, un teritoriu cvasi-neexplorat al modei româneşti contemporane..

T: Hainele pe care le creezi sunt influentate de starea in care te afli in momentul conceperii lor?

K.D: Designul trebuie să îmbine întotdeauna arta cu funcţionalitatea şi inovaţia, iar piesele vestimentare create în Studioul Dog Work îmbină toate aceste trei elemente: au expresivitate şi caracter, sunt rezultate ale creaţiei artistului plastic Kristina Dragomir, sunt de cele mai multe ori multifuncţionale, putându-se adapta atât la stilul fiecărei cliente, dar chiar şi la proporţiile, statura şi preferinţele coloristice ale fiecărei persoane în parte, iar tehnicile folosite şi împrumutate din zona artei plastice le fac adevărate exerciţii de inovaţie fara a fi influentate de starea artistului in momentul conceperii lor.

T: Exista o femeie ideala careia i te adresezi prin colectiile tale? Cum este ea?

K.D: Nu exista femei ideale, exista Dog Work, un proiect special conceput de catre Kristina Dragomir, pentru femeile creative şi expresive, ce vine în întâmpinarea acestora cu serii unice, cu soluţii practice şi imaginative în accesorizarea oricărui tip de ţinută, fie ea de zi, pentru birou sau de seară.

T: Daca ar fi sa oferi un tips unei femei pentru a arata fabulos, ce i-ai spune?

K.D: „Femeia trebuie să strălucească, iar Pălăria este Accesoriul cu puteri magice”.
„Eu cred că sunt femei în România care ştiu să poarte o pălărie – şi nu vorbesc aici numai de doamnele care au avut şansa de a trăi eleganţa Micului Paris. Cred că avem chiar în generaţia noastră femei care au ţinuta, graţia şi îndrăzneala de a purta pălării speciale chiar şi în ocazii dintre cele mai obişnuite. Pe aceste tinere doamne doresc să le provoc prin design-ul pălăriilor mele.

T: Care ar fi gresela fatala pe care ar putea-o face, o femeie in vestimentatia ei?

K.D: Sa nu o accesorizeze.

T: Cum ti-ai descrie stilul intr-un singur cuvant?

K.D: Avangardist.

T: Exista o persoana pe care sa ne-o recomanzi de urmat ca stil vestimentar?

K.D: Laura Vargalui.

T: Ce te irita cel mai mult in moda romaneasca: lipsa de discernamant , ostentatia, etalarea formelor prin tinute extrem de sexy,....?

K.D: Uniformitatea, Prostul Gust si Indaratnicia romanului de a incerca sa fie indraznet si autentic de teama Ridicolului.

T: Unde ai vazut oamenii cel mai bine imbracati? Si prin ce se distingeau?

K.D: In general la evenimente mondene targhetate premium, se disting prin rafinament, eleganta si originalitate.

T: Cate vise din copilarie ti s-au implinit?

K.D: Pana acum toate.

T: Ce titlu ai vrea sa aiba un articol scris despre tine in presa peste 10 ani?

K.D: Kristina Dragomir - Cel mai important designer din industria accesorilor vestimentare

T: Ce nu stie lumea despre Kristina Dragomir? Colectionezi ceva anume, ai vreun hobby necunscut, ai avut un model in viata, ...?

K.D: Kristina Dragomir este un pictor prin excelenţă, care a a organizat şi a participat la peste 30 de expoziţii de pictura atat personale cat şi de grup, atât în ţară, cât şi în străinătate, devenind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România la secţia pictură, cu un model inspirational - opera artistului Pablo Picasso.

T: Ce l-ai invatat prima data pe copilul tau despe oameni?

K.D: Ca sunt niste creaturi minunate cu care trebuie sa ai tact si rabdare.

T: Ai un motto care sa te fi ajutat in viata?

K.D: Am un motto care imi caracterizeaza munca : Our ideas, your statement! / Ideile noastre, mesajul tău!

T: In ce crezi mai mult: in destin, catalogandu-te o fatalista sau in forta omului de a-si schimba destinul?

K.D: Cred in puterea omului de a-si construi destinul.

T: Ce cuvant din moda iti provoaca oroare?

K.D: Este mult spus oroare, ma irita – “tendinte”, nu poti sorta gusturile oamenilor, cu stiluri si personalitati diferite si nu le poti impune niste canoane vestimentare dictate de o industrie.

T: Cum ai defini un designer: un creator de povesti, un fauritor de vise.....?

K.D: Designer-ul este un creator de povesti ce propune permanent un dialog plastic între estetica ambientului şi estetica vestimentară.

T: Cum iti petreci timpul liber, atunci cand il ai?

K.D: Pentru mine timpul liber este un lux iar atunci cand mi-l permit nu stiu cum sa-l dramuiesc mai intai, ori realizez o sedinta foto de body art, ori fac curatenie generala in perimetrul in care lucrez ori pictez.

T: Spune-ne cate ceva despre moda acestui sezon?

K.D:Nu cred in tendinte si sezonalitati, se poarta ce consideri ca ti se potriveste.

T: Daca ar fi sa enumeri 5 piese vestimentare pe care orice femeie ar trebui sa le aiba in garderoba sa, care ar fi acestea?

K.D: 5 piese de baza: o camasa alba, o fusta conica intr-o culoare neutra, o rochie de ocazie neagra, un pantalon elegant si o palarie + foarte multe accesorii, ele pot scoate tinutele din anonimat dandu-le un plus de versatilitate.

© 2009-Tatiana Ernuteanu- e-tatiana.blogspot.com

miercuri, 25 martie 2009

Mirajul comunicarii

Cand omul a realizat trecerea de la paradisul ignorantei la infernul cunoasterii si-a asumat o serie de riscuri.
Limbajul este cel care a contribuit substantial la pervertirea omului. Filozoful francez Brice Parain spunea: „cred ca un om nu este niciodata cu adevarat liber, deoarece are mereu limbajul in spinare... istoria limbajului este istoria minciunii”. In acest sens se exprima si Gabriel Liiceanu, spunand”omul poate utiliza limba fie pe linia adevarului, fie pe cea a minciunii”. Ducand scepticismul pana la limita, dublat de un anume cinism, concluzioneaza:”istoria acestei specii este expresia unei fraude lingvistice”.
Gandindu-ma la toate acestea, ma intreb daca azi, cand se pune atata pret pe comunicare, aceasta nu se indeparteaza de adevaratul scop, devenind mijloc de disimulare, de dedublare, de manipulare. Cat e minciuna si cat adevar, in ceea ce spunem? Dar oare este important de fiecare data, stabilirea dozei de adevar in asertiunile noastre? Pana la urma, spiritul uman se intemeiaza pe activitatea lingvistica a oamenilor ce cristalizeaza ideile si produce valorile spirituale: gnoseologice, estetice, etice. Putem minti prin denaturarea adevarului sau prin omisiune. Putem minti din obisnuinta sau pentru ca avem modele redutabile de acest gen in jurul nostru? Voi ce credeti..?

luni, 23 martie 2009

Interviu cu Roxana Radu

Prima data am facut cunostinta cu R.R prin intermediul blogului. Apoi am cunoscut-o personal cand am initiat o colaborare cu revista pe care o conduce. De ce o admir pe Roxana? Pentru ca face parte din categoria celor care nu scriu pe blog doar lucruri care sa-i avantajeze ci vorbeste si despre micile ei esecuri, are curaj si idei pertinente. Toate astea o fac sa fie “real”, sa nu creeze suspiciuni de genul ”oare omul asta e perfect, niciodata nu greseste?” stirbindu-i astfel din credibilitate. Asa ca fiind un exemplu pentru mine, am zis ca poate fi un exemplu si pentru voi. Iat-o asadar pe Roxana Radu - o femeie ce isi cunoaste valoarea!

T: Am citit o declaratie de-a ta care m-a surprins in mod placut: „in conditiile in care pe mine nu m-au ajutat altii sa evoluez ca stilist de moda, mi s-a parut corect sa incerc macar sa ajut.” Cum ai putut sa ramai nealterata de rautati, fite, intr-o lume in care nimeni nu mai ajuta pe nimeni?

R.R: Incerc sa ma vindec de egoism astfel. Si pentru ca asa am fost crescuta, din respect pentru parinti le ascult sfaturile si indemnurile. Si pentru ca stiu ca atunci cand faci bine, ti se plateste cu aceeasi moneda ... la un moment dat. Cred si eu in naivitatea mea, ca daca ignor raul acesta dispare, cel putin cel din jurul meu.

T: Care au fost punctele cheie care au marcat evolutia carierei tale?

R.R: Am locuit in Londra si Dublin. Alte lumi, alte civilizatii de la care am invatat tot ce stiu astazi. Si nu in ultimul rand educatia pe care am primit-o de la ai mei parinti.

T: In prezent, stiu ca esti redactor-sef al revistei Ideal Mariaj. Cum arata lumea presei in ochii Roxanei Radu?

R.R: Oficial, Ideal Mariaj nu are nicio legatura cu presa din Romania datorita nisei. Cum vad presa romaneasca insa? Nu o prea vad, tind sa ma orbeasca publicatiile de top, precum Libertatea, Can Can. Dar am tot respectul pentru Tabu, Tango, Romania Libera sau Catavencu

T: Tinand cont de faptul ca la baza esti consilier de imagine, stilist, as dori sa stiu: se dezvolta si la noi industria de imagine?

R.R: Desigur, si din ce in ce mai bine. Mai intai trebuie sa fii multumit cu ce e in interior ca sa te poti mai apoi ocupa si de exterior. As putea generaliza afirmand ca romanii inca mai sunt preocupati de interior, dar risc sa deranjez.

T: Consideri vreo vedeta de la noi un trendsetter? Care ar fi aceea?

R.R: Sincer, nu. Pentru ca nici o vedeta de la noi, exceptand Anna Lesko, nu are un stil propriu. Marea majoritate copieza vedetele internationale.

T: Te-ai gandit vreodata sa scoti o carte care poate sa convinga in vreun fel pe unii oameni ca moda nu e doar un subiect superfluu?

R.R: Daca as sti ca o carte ar convinge ca moda nu e un subiect superflu, nu as mai dormi pana nu as termina de scris. Din pacate trebuie mai mult decat atat. Ca sa poti intelege ceva trebuie sa cunosti, sa experimentezi pe propria piele sa studiezi etc

T: Ce ti-ai dori sa nu mai vezi pe strada, ma refer aici, strict, la vestimentatie?

R.R: Mi-as dori sa nu mai vad doar oameni tristi. Pentru ca atunci cand esti multumit cu tine, implicit fericit, pana si haina pe care o porti zambeste. Indiferent ca e stil pitipoanca, business sau sport. Haina face pe om, dar si omul face haina.

T: Cum vezi astazi cocktailul asta de meserii: termini conservatorul si dai sfaturi in moda, esti cantareata si prezinti stirile, esti manechin dar scrii in reviste? Oare nu mai este relevant sa ai o pregatire in domeniul respectiv, ca o garantie, intr-un fel....?

R.R: Sincer, eu nu am terminat jurnalistica dar sunt redactor sef, deci ... Daca vrei sa faci ceva cu adevarat de valoare studiezi, cu sau fara diploma. Restul sunt doar functii efemere.

T: Am mai observat la noi genul de mandrie „nimic din ce e pamantesc, nu mi-e strain”, in traducere o singura persoana isi desfasoara activitatea in 4 sectoare diferite, pretinzand ca pe toate le face la cote foarte inalte. Mai poate fi credibila?

R.R: Eu incerc sa acopar sectoare diferite si nu imi ies toate simultan, dar in timp si cu perseverenta poate reusesc. Tind sa sper, desi la cote inalte categoric nu. Experienta si varsta isi vor spune cuvantul, asta stiu sigur.

T: Am vazut pe site-ul tau ceva scris despre niste pictoriale pe care le-ai realizat, dar care nu ti-au fost publicate. In schimb, de-a lungul timpului in reviste, am vazut publicate pictoriale foarte proaste, care nu transmiteau nimic. Oare de ce crezi ca sunt promovate, uneori, non-valorile?

R.R: Redactorul-sef e cel care isi da acordul final. Unii tind spre preferinte personale, altii spre profesionalism.

T: Care dintre tendintele acestui sezon le-ai recomanda cititoarelor?

R.R: Stil inseamna atitudine. Da, e ultima tendinta in materie de moda. Recomand ce ti se potriveste, ce iti place, ce iti complementeaza trasaturile naturale si personalitatea. Trendul e doar coperta unei carti. Nu cumperi cartea doar pentru coperta, nu?

T: Ce ar vrea sa schimbe R.R in mentalitatea romanilor despre moda?

R.R: Ca moda nu e o fita, nu e snobism, e doar o industrie.

T: Despre femeia Roxana Radu se stiu putine lucruri. In afara faptului ca esti o femeie frumoasa si desteapta, plina de initiative, ce ar trebui sa mai stim....?

R.R: Ca nu sunt frumosa si desteapta. Si chiar daca as fi nu ar conta deloc in umila-mi parere. Nu, nu sunt modesta. Initiative am ce e drept, sper bune, sper de folos. Cresc odata cu oamenii care vin si pleaca din viata mea. Daca nu ar fi ei nu as avea inspiratie, nu as avea initiative, as fi un si mai nimeni decat sunt acum.

T: As vrea sa te intreb unele lucruri si despre cine esti, nu numai despre ce faci. Este R.R indragostita, acum?

R.R: In momentul asta nu, dar acum o ora eram indragostita lulea de “Im Alright – Stereophonics.”

T: Ce te incanta la un barbat?

R.R: Faptul ca e barbat.

T: Cum iti petreci putinul timp liber?

R.R: Citesc, plimband cainele, socializez la diferite evenimente si folosesc in exces internetul, mai ales de cand a aparut Romanian Fashion Bloggers, BlegooPR si Twitter.

T: Ce te sensibilizeaza cel mai mult?

R.R: Bunatatea oamenilor si animalele. .

T: Iti doresti un destin normal sau unul spectaculos?

R.R: Doar imi doresc un destin, cum o fi el sa fie. Sau cum citeaza des tatal meu – « si cand muri-voi eu mai trai-voi oare ? «

T: Ai vreun talent ascuns? Care ar fi acela?

R.R: Pai e asa de ascuns ca nu l-am gasit inca. Sau se pune – am talent la modelat sarmale?

© 2009-Tatiana Ernuteanu- e-tatiana.blogspot.com

vineri, 20 martie 2009

Reteta din revista pentru sex calitatea I !!!!!

Astazi prea mult timp liber si un gand idiot de altfel m-au facut sa deschid o revista virtuala. Si ce sa vad? Ditamai titlul, voit sa atate, trona pe pagina:”10 scheme de sex de care n-ai mai auzit”. N-am mai auzit de cand? De saptamana trecuta, poate! Ca in fiecare numar exista un articol similar, ceva de genul- alta Marie cu alta palarie. Sa-mi spuna si mie cineva cum sa urmezi acest preludiu si sa mai ai timp sa simti si tu ceva? Pai daca m-as hotari sa fac vreodata ce spune aici” Incepand din locul in care coapsa lui stanga intalneste abdomenul, fa cu limba un traseu care sa coboare spre scrot, sa urce printre testicule, sa coboare iar prin dreapta, pentru ca in final sa urce spre partea opusa locului de plecare, pe coapsa dreapta” asta ar inseamna ca sunt atat de suparata pe mine incat trebuie sa-mi dau o penitenta pe masura. Cum naiba sa faci dragoste cu retetarul in fata? N-am inteles pe cine vizeaza aceste sfaturi.... Or fi femei carora le- a secat imaginatie in asa hal?
Deci, daca actul de a face dragoste era pana acum simtit acum a devenit gandit. Si cel mai necunoscator om stie ca procesul gandirii in timpul unui act sexual inhiba procesul de excitare. Acum, ne facem un plan inainte( ca in orice afacere): cu ce traiectorii urmam, pe unde gadilam, ce spunem si apoi punem in practica. Nu ne abatem de la el, chiar daca ceea ce spun revistele nu corespunde cu profilul nostru, iar acest lucru ne va face sa aratam ca in niste haine de capatat care nu ne pun in valoare.
Un alt tips super idiot” Mai precis: poate reusesti sa-l convingi sa suporte un vibrator imediat langa obrazul lui in timp ce te alinta; daca nu, foloseste-l tu atunci cand il premiezi pe el”.
Tot aici am aflat ca ar trebui sa tin slipul de matase in frigider o zi intreaga, ghici pentru ce? Pentru a-i cuprinde penisul cu textila racoroasa. Dar trebuie sa ma misc foarte repede apoi, ca sa nu apuce slipul sa se incalzeasca, ca atunci n-am facut nimic. Dar autoarea nu s-a gandit ca recele contracta... si e naspa? Dupa strategia asta, tebuie sa ma duc fuguta sa incalzesc un prosop vreo 15 minute si apoi vin repede cu el, dar sa nu se raceasca...Deci in loc de sex voi alerga ca o albinuta dupa una -alta, cand la bucatarie, cand la baie, cu mici intermitente cand voi sta deasupra lui accesorizata cand cu prososp, cand cu menta in gura, cand cu uleiul pentru masaj langa mine. Finalul este absolut genial si fiind altruista i-l impart cu voi: trebuie sa ne legam zdravan de iubitul nostru cu folie de plastic cu banda adeziva si cu sfoara si sa stam asa, pentru intimitate. Ce ziceti? Dupa care daca nu putem sa ne mai desfacem, facem ca in reclama la Vodafone sau Cosmote, sunam un prieten...daca mai avem credit.
Si tot asa, intreg articolul abunda in idei numai bune de aruncat la sectiunea ASA NU!
Nedumerirea mea creste tot mai mult, cu cat citesc mai des sfaturi ce fac referire la trairi, sentimente, senzatii. Cum sa sfatuiesti pe cineva sa simta intr-un anumit fel, cand simtirea tine de o perceptie proprie cat si de restul coordonatelor ce formeaza unicitatea unui individ?? Ma gandesc daca articolul a fost scris oare de vreun macho camuflat sub numele unei dudui sau de o femeie cu atat de putina imaginatie incat luandu-se pe ea ca reper s-a gandit ca poate si alte surate au aceeasi problema si le-a venit in ajutor cu cateva „hot tips-uri”......

joi, 19 martie 2009

Interviu cu Diana Bobar



Unul dintre cei mai in voga designeri ai momentului este fara doar si poate Diana Bobar. Creatiile vestimentare ale Dianei surprind printr-o nota originala, feminitate si nu in ultimul rand romantism. De aceea m-am gandit ca ar fi interesant sa aflam cateva dezvaluiri ale acestei artiste extreme de talentate si nonconformiste.

T: Diana Bobar – designer, pictorita, model, bloggerita, fotograf. In care din aceste ipostaze te regasesti cel mai bine? (De ce?)

D.B: Cred ca sunt din toate cate putin. Pictorita pot sa afirm ca sunt oficial, deocarece am terminat studii superioare in domeniu. Designer am ajuns sa fiu pentru ca a fost o hotarare pe care am luat-o acum un an si 2 luni: "vreau sa imi fac o colectie" - si de acolo a pornit totul. Bloggerita sunt, sincer, printre primele in domeniul modei din Romania. Cu fotografia am cochetat la inceput din pasiune pentru moda, dar m-am oprit din cauza lipsei de cunostinte tehnice si bani de investit in aparate profesioniste. Iar model nu sunt in nici un caz. Sunt inalta si prima colectie am pozat-o pe mine pentru ca facusem hainele pe masura mea, dar masurile mele sunt departe de cele ale unui model. Pot fi un model din punct de vedere al ambitiei cu care fac ceea ce hotarasc eu ca vreau sa fac. Si cred ca luate toate impreuna rezulta Diana Bobar. :)

T: Cand te simti recompensata pentru toata munca pe care o depui?

D.B: Cea mai mare recompensa o simt cand imi trimit clientele poze cu ele imbracate in haine facute de mine, lucrate, croite, cusute, calcate, impachetate de cele doua manute pe care le am. Cand vad poze cu fete care stralucesc in rochiile mele, stiu ca mi-am facut meseria bine si ca merita sa muncesc in continuare. Aaa, ma bucura tare si cand ma opresc necunoscute in club si imi spun ca vor rochii de la mine, tipand de incantare ca m-au intalnit. E incredibil sentimentul, ireal.

T: Este greu pentru un tanar designer din Romania sa se faca cunoscut? Daca da, care crezi ca sunt obstacolele?

D.B: Este greu in primul rand sa iti faci business-ul sa mearga. E greu sa ai o productie constanta, ceea ce inseamna o investitie destul de mare la inceput. Este greu daca nu ai pe cineva in spate, din lumea modei, care sa te sustina. Eu habar n-am cat sunt de cunoscuta, banuiesc ca ma stie destul de multa lume, mai ales din cauza sitului/blogului, insa conteaza mai putin. Ma concentrez pe comenzile pe care le am, pe colectiile pe care le fac, pe toata munca, ce inseamna sa iti construiesti un brand de haine de la 0. Restul vin dupa si de la sine.

T: Care este pentru tine calitatea esentiala unui designer?

D.B: Cred ca cel mai important este sa evoluezi tot timpul, sa cauti solutii, sa iti pui probleme, sa ai puterea imginatiei dar si sa simti prezentul, directia in care o ia viitorul. E important sa inveti absolut tot timpul, orice, oricand si sa fii constient ca munca de creatie niciodata nu are finalitate: inseamna evolutie.

T: Care este cel mai curajos lucru pe care l-ai facut in numele modei?

D.B: Cred ca cel mai curajos a fost experimentul cu sacul mare si negru de gunoi, pe care l-am purtat chiar si la o petrecere. Multa lume se uita dubios, putini indrazneau sa atinga materialul, celor carora le spusesem ca este un sac de gunoi au pufnit in ras etc. Dar pentru mine conteaza mai putin ceea ce zice lumea sau cum reactioneaza la munca mea. Am curajul sa imi sustin ideile si creativitate, tocmai prin faptul ca port ceea ce fac si nu as face niciodata ceva ce sa nu port.

T: Ce-ti place si ce nu-ti place la ora actuala in moda romaneasca?

D.B: Imi place foarte tare si sunt ferm convinsa ca este loc pentru toti. Nu imi place modul in care lucreaza magazinele din Romania cu designerii romani: regimul de consignatie. Astfel toate riscurile de productie sunt la tine, tanar designer, care stai cu banii investiti in materiale si munca de productie pana (poate, poate) se vinde produsul. Nu asa se procedeaza de obicei. Dar sper ca totusi lucrurile sa se imbunatateasca sau sa nu mai am rabdare pana atunci si sa imi deschid singura propriul showroom/magazin.

T: Am citit o declaratie de-a ta care m-a surprins in mod foarte placut: ”Vreau ca femeile ce imi poarta rochiile sa se simta in primul rand bine in propria lor piele, mai degraba decat sa faca un puternic statement social.” De ce oare exista tendinta asta prin care tot mai multi se imbraca nu pentru a transmite un limbaj personal ci pentru a-si arata statutul social?

D.B: Cred ca din frica de singuratate si din nevoia omului de a fi apreciat, admirat, iubit. Din cazua societatii care impune, fie ca vrem sau nu, imagini si standarde de frumusete. Eu cred ca este important sa te cunosti pe tine, sa inveti ce iti place si ce iti vine bine, sa te simti bine in ceea ce porti, sa ai curaj sa porti orice vrei tu, pentru ca doar cand te simti bine cu tine poti sa te simti bine cu cei din jurul tau.

T: Am remarcat ca ultima colectie s-a impus prin feminitate si romantism. Povesteste-ne putin despre acesta colectie. Cui se adreseaza? Care este mesajul ei?

D.B: Da, ai perfecta dreptate, cuvintele feminitate si romantism sunt foarte reprezentative pentru ceea ce am vrut sa fac cu aceasta colectie. Colectia se adreseaza fetelor ca mine, celor ca tine sau prietenelor tale, se adreseaza fetelor care iubesc sa fie intr-o anumita masura inocente, tot timpul feminie, putin romantice, care apreciaza o raza de soare si un trandafir, un material fluid pe piele sau un volan tineresc aplicat pe rochie, un sarut pe obraz sau o surpriza neasteptata, care simt, traiesc, celor care se imbujoreaza cand cineva le face un compliment. Sunt fetele care se bucura de viata.

T: Care crezi ca este accesoriul cu puteri magice? Ce sa alegem sa ne scoata din anonimat?

D.B: Personal iti spun ca eu pun mare accent pe pantofi. Am dezvoltat o mica obsesie pentru pantofi cat mai inalti, de preferat cu platforma si toc de minim 12 cm. Nu ma deranjeaza ca sunt foarte inalta si cu astfel de tocuri trec de 1,90 inaltime. Ii port cu mandrie, tocmai pentru ca eu consider ca ma scot din acel anonimat despre care vorbesti tu. Ah, si rujul rosu! Neaparat ruj rosu!

T: Ce ar trebui sa achizitionam sezonul acesta pentru a fi en-vogue?

D.B: As spune colanti din latex - piele, dar deja ii vad peste tot, deci putem sa spunem ca sunt 'so passe'. Inca se poarta gentile de tip plic supradimensionat, eu as alege una din piele de sarpe verde smarald, cu o pereche de jeansi gri/albastru deschis slim, un maieu simplu alb, un sacou negru sau navy-ori stramt, ori supradimensionat, si o pereche de pantofi cu toc imens, galbeni. Asa vad eu look-ul 'so now'!

T: Stilul Diana Bobar prin ce se remarca? Descrie-ne un outfit care sa te reprezinte.

D.B: In ultimul timp ma concentrez foarte mult pe munca mea ca designer, gandesc colectii prin care reprezint cate-o parte din mine. Colectia de vara ma reprezinta pe mine romantica, insa acum am evoluat spre un look mai dur, mai direct. Eu personal port mult negru, pentru ca e simplu si 'forever chic', imi place lookul de femme fatale, cu frizura mea bob cu breton, buzele rosii, un corset negru ori rosu pentru un impact cat mai mare. Despre ce 'anonimat' vorbeai? :) T: Ce nu stiu oamenii despre tine?… Zi-ne un secret…!

D.B: De curand chiar ma gandeam cat de publica e viata mea, atat prin faptul ca scriu tot ce mi se intampla din punct de vedere profesional pe So Fash'on, cat si prin faptul ca folosesc Twitter si Facebook care sunt retele de social networking foarte cunoscute, unde am 'prieteni' multi care imi urmaresc actulizarile statusurilor. De exemplu azi am savurat baclavale si am scris asta pe Twitter si spre seara discutam cu o prietena mentionand ce bune sunt, dar ea stia asta deja, citise pe contul meu de Twitter evident. Cand ma intalnesc cu prietenele pe care le vad foarte rar, ele tot timpul sunt la curent cu ceea ce fac, pentru ca citesc pe net, in articole din reviste, in interviuri, in ultimul timp m-au vazut destul de des si la televizor. Incet dar sigur se construieste 'imperiul DBD'. :)

T: Ce muzica asculti?

D.B: Cand lucrez, las TV-ul sau radioul sa mearga pe fundal, foarte des ascult filme sau seriale si fac un exercitiu de imaginatie vizualizand ceea ce aud. Iubesc formatia Placebo si abia astept sa vina la vara in concert in Bucuresti sa ii vad live. Cand ies, iubesc sa ascult mixurile de club, am multi prieteni DJ care sunt pasionati de ceea ce fac. Apreciez munca celor care o fac cu pasiune, se simte! Atat in moda cat si in muzica, film etc. Sport, recunosc, fac pe Britney Spears iar in ultimul timp imi place foarte mult Lady Gaga, atat vizual cat si muzical.

T: Spune-ne titlul unei carti care te-a impresionat in mod placut?

D.B: Imi pare foarte rau ca nu am timp pentru toate. Mi-ar fi placut sa citesc mai mult decat o fac, recunosc ca in acest moment munca e o prioritate mai mare decat cititul. Acum cativa ani am citit o carte interesanta in limba germana despre viata tumultoasa a pictorului Goya. Era amantul reginei Spaniei din acele vremuri, el fiind pictorul curtii regale. Citind despre viata lui am inteles mult mai bine apoi munca lui. In spatele oricarei picturi exista o poveste. La fel se intampla si la multe dintre rochiile pe care le fac eu.

T: Cine reprezinta pentru tine un style-icon? D.B: Carine Roitfeld, redactor-sef la Vogue. O iubesc, o admir, mi-ar placea sa o imbrac. T: Ce ne pregatesti in viitor? Cu ce ne vei mai uimi? D.B: Lucrez la colectia de toamna/iarna 2010 si am intarziat cu ea din cauza toturor comenzilor pe care le am. Nu prea mai fac fata la toata munca pe care o am de facut, e timpul sa am un atelier profesionist cu angajate, astfel incat sa pot sa ma concentrez mai mult pe partea de creatie, nu si pe productie. Sper sa va uimesc cu colectia cat mai repede.

T: Ce-ti doresti primvara asta?

D.B: Atelierul, evident. Inseamna o investitie enorma, pe care bineinteles ca nu mi-o permit. Insa lucrez in directia aia.

T: De unde putem cumpara creatiile tale?

D.B: Hainele mele se gasesc in Bucuresti in magazinele Ummagumma si InteresArt si in Constanta in magazinul NewElle, dar lucrez si pe comanda, aceasta se poate face pe mail la dianabobar[at]yahoo.com sau diana[at]sofashon.com.
Cateva din creatiile Dianei Bobar din ultima sa colectie:









© 2009-Tatiana Ernuteanu- e-tatiana.blogspot.com

miercuri, 18 martie 2009

Interviu cu Adelina Ivan - "Zasha"


Zasha-cunosteam magazinul, stiam stilul, ma incantau creatiile brandului. Nu stiam nimic despre cine se ascunde in spatele numelui. La unul din evenimentele mondene, la care am participat, am remarcat o prezenta incantatoare, extrem de discreta si rafinata. Aveam sa aflu ulterior ca se numeste Adelina Ivan si este unul din designerii Zasha. Am dorit sa ii pot pune cateva intrebari despre tendintele actuale, stilul personal, viziunea sa despre moda si a acceptat.

T: Pentru cei ce nu va cunosc. Cine este Zasha?
A.I: Numele brandului, ZASHA, este rusesc. Eu am radacini spre partea asta si-mi plac multe nume rusesti. Atelierul ce poarta acest nume, l-am deschis in 2004 impreuna cu un alt designer: Antonela Badita.

T: Prima data cand te-am vazut a fost la un eveniment monden, fara sa stiu ca reprezinti Zasha. Mi-a atras atentia in mod deosebit look-ul tau impecabil, dar "altfel". Cum reusesti sa arati totdeauna atat de rafinat?
A.I: Ce sa-ti zic?! Eu nu consider ca am un stil impecabil dar ocolesc cliseele si incerc sa fac combinatii in care sa ma simt bine si care sa ma reprezinte. In ultima vreme port mai mult ZASHA

T: Cum arata in viziunea ta femeia care alege sa poarte brand-ul Zasha?
A.I: Este o fata cu un univers special, ancorata in contemporaneitate, cu simtul umorului, iubeste muzica, ii place sa creeze si sa inventeze si are acea indrazneala in a purta cu nonsalanta creatii si combinatii neuzuale.

T: De unde te inspiri cand realizezi o colectie anume?
A.I: Imi place sa ma joc cu formele si sa interpretez, nu imi stabilesc limite si incerc sa gasesc surse de inspiratie in tot ceea ce se intampla in jurul meu, in experientele pe care le consum. Sunt atrasa de potentialul pe care il are moda strazii si etern indragostita de ceea ce a insemnat fenomenul punk.

T: Cat de greu ii este unui tanar designer sa intre si sa se faca remarcat pe piata din Romania?
A.I: Nu cred ca este asa de greu. E foarte important sa aiba de spus o poveste captivanta, originala pe care sa stie sa o recreeze si cu care sa surprinda la nesfarsit

T: Daca ar fi sa schimbi domeniul incotro te-ai indrepta? Ai cumva si vreun talent ascuns?
A.I: Am o pregatire artistica si sunt atrasa de multe alte activitati creative: pictura, design interior, grafica. Le pot face insa in paralel, n-as renunta la ceea ce fac acum. Si ar mai fi si altele: ski-ul, calatoriile, iar una dintre cele mai recente pasiuni este cea pentru motorcycling.

T: Pe strazile din Bucuresti am observat destul de putini oameni care isi folosesc propria imaginatie pentru a-si crea un outfit. Ceilalti copiaza doar de la altii, fiindu-le mult mai usor. Cum privesti aceasta tendinta care practic duce la lipsa mesajului personal pe care fiecare individ ar trebui sa-l transmita prin alegerile sale vestimentare?
A.I: Exista aici obisnuinta de a consuma moda incarcata de clisee comerciale. Asta se intampla din lipsa unui anumit tip de cultura, lipsa creativitatii si a curajului de a spune lucruri despre tine.
T: De ce crezi ca inca pentru multi de la noi, moda inseamna ostentatie si sexualitate excesiva?
A.I: Cei care privesc lucrurile in acest fel sunt cei care nu au deschideri culturale, nu au repere si nici curiozitatea de a explora.

T: Putem vorbi de existenta in Romania a unui cult al modei?
A.I: Nu

T: Ce inseamna astazi a fi bine imbracat? Da-ne un exemplu de outfit care ar insemna pentru tine aceasta notiune?
A.I: Pentru mine, bine imbracat nu inseamna nici scos din cutie nici asortat nici "de marca". Imi plac oamenii care gasesc solutii din cele mai originale, la limita simplitatii, cei care sunt deasupra trendurilor, cei care dizolva tiparele. Ma atrage mai mult imaginea exprimata prin haine, personalitatea care transpare dincolo si pe care o descoperi in spatele hainelor: inteligenta, umor, intuitie, creativitate.

T: Te nemultumeste ceva in moda de la noi?
A.I: Lipsa unui sistem functional in acest domeniu, lipsa buyerilor, lipsa unui ajutor din partea statului.

T: Hainele pe care le creezi reprezinta in vreun fel concretizarea conceptiei tale despre viata?
A.I: Sigur, ceea ce creez ma reprezinta si face parte din universul meu.

T: Ca designer ce piesa vestimentara iti este cea mai draga?
A.I: Sarafanul, dar imi plac foarte tare si tricourile cu mesaj.

T: Daca ar fi sa-ti descrii stilul propriu intr-un singur cuvant care ar fi acela?
A.I: Punkish

T: Pe cine admiri din punct de vedere vestimentar?
A.I: Imi place foarte mult Debbie Harry, solista de la Blondie, dar cred ca e mai mult decat vestimentar, o admir pentru tot ceea ce a insemnat in muzica, pentru imaginea de diva punk si sex-simbol al generatiei new wave. Daca ar fi sa ma gandesc la cineva celebru, ar fi poate Kate Moss, intr-un anumit fel, dar am mai multe referinte printre persoane mai apropiate: Mona, Maria, Carla.

T: De ce oamenii sunt tratati in functie de hainele pe care le poarta? De exemplu o geanta Hermes, va aduce cu sine respect, consideratie si interes pentru posesoarea ei spre deosebire de o alta persoana, fara. Oare oamenii care nu si-o permit inseamna ca nu au nimic de spus, sunt de ignorat, nu pot avea o valoare?
A.I: Depinde de cercul in care te afli. Daca vorbim despre un obiect pe care se vede foarte clar marca si atat, eu ii consider mai ok pe cei care si-l permit dar nu ii intereseaza, cat si pe cei ce nu si-l permit dar nici nu si-l doresc.

T: Ce ne poti spune despre tendintele acestui sezon? Ce e IN si ce e OUT?
A.I: IN: platforme, palarii, bascute, salopete, vintage look, metalic look. OUT: ugg

T: Tinand cont de colectia Bitchicleta care a surpins in mod placut, ce urmeaza sa ne pregatesti?
A.I: O colectie foarte aproape de personalitatea mea, cu referiri la cultura punk, era studio 54 si new wave-ul anilor 70.

T: Unde gasim creatiile ZASHA?
A.I: In magazinul din spatele Ateneului Roman, pe str. Nicolae Golescu nr 20, in Idelier concept store, Superstar, Ummagumma, L'Armoire si Dada.

T: Ce ai vrea sa stie lumea despre Adelina Ivan?
A.I: Pentru mine este foarte important raspunsul publicului la ceea ce creez. Lucrurile acestea imi dau starea necesara iesirii din cotidian si ma fac sa caut noi resorturi de a merge mai departe, de a-mi pune la incercare imaginatia.

© 2009-Tatiana Ernuteanu- e-tatiana.blogspot.com

© 2009 – Tatiana Ernuteanu – e-tatiana.blogspot.com

marți, 17 martie 2009

Cadou pentru voi!

O melodie veche, aceeasi poveste, o iubire neconsumata si PREA TARZIU...
Ador melodia asta si tot ceea ce ea spune intr-un mod real, dureros , plin de regrete. Regretele mele n-au avut legatura niciodata cu ce am facut, ci numai cu ce as fi putut face...
„Prea tarziu” imi pare cea mai rece, tulburatoare, inutila si dureroasa expresie. Dintre toate cuvintele pe care le-ai putea auzi cred ca sunt cele mai greu de indurat, mai ales ca in ele se citeste si posibilitatea de a fi fost altfel..... poate „devreme” sau exact timpul oportun pe care candva l-ai ratat...

joi, 12 martie 2009

Interviu cu Monica Columbeanu

Am cunoscut-o pe Monica Columbeanu la unul din evenimentele mondene ale capitalei. O femeie extrem de discreta si de politicoasa. Nimic din fitele despre care unii spun ca ar caracteriza-o. Nu doar o femeie frumoasa, ci si inteligenta, nu doar un manechin de renume dar si o mama devotata, nu doar sotia unui miliardar dar si o femeie indragostita de sotul sau ca in prima zi. Cam asa este Monica Columbeanu. Stand de vorba am descoperit in ea un om foarte sensibil dar cu o mare forta si fermitate. Si pentru ca am vrut sa o cunoasteti si voi asa cum este ea, am rugat-o sa raspunda catorva intrebari in cadrul unui interviu: despre dragoste, familie, proiecte....aspecte importante ale universului ei de viata.
T: Oamenii cred ca si-au format o parere gresita despre tine, doar pentru simplul fapt ca ai furat inima unui miliardar ravnit. Astfel daca ar fi sa alegi 3 lucruri care te-ar defini care ar fi acelea?
M.C.: Sinceritate, perseverenta si determinare.

T: Crezi ca exista o singura iubire pentru fiecare din noi sau este posibil sa iubim de mai multe ori?
M.C.: Poti iubi o data , de doua ori sau de o mie de ori. important este sa-ti lasi sufletul sa iubeasca si sa gasesti persoana care sa merite iubirea ta. De aproape patru ani traiesc o poveste de dragoste extraordinara si asta pentru ca am gasit omul care sa merite iubirea mea si care sa ma faca fericita si implinita tot timpul. Nu pot descrie cum e... spun doar ca nu credeam ca voi trai vreodata acest sentiment... dar traiesc mai mult decat visam vreodata. Sper ca toate femeile din lume sa-si gaseasca o pereche si sa fie cel putin la fel de iubite cu sunt eu.
Irinel este omul caruia ii datorez ceea ce sunt astazi. Nu m-a luat ca pe un simplu bibelou de colectie. Ii multumesc ca nu este un sot absurd sau gelos si ca ma lasa sa-mi vad in continuare de cariera. Pe de alta parte si eu am incredere totala in el. Cunosc multe cupluri in care partenerul nu isi lasa consoarta sa evolueze din punct de vedere profesional probabil din teama de a nu o pierde. Dar oare ei chiar nu se gandesc ca numai oferindu-le toate variantele din lume isi pot da seama daca ele ii iubesc cu adevarat sau daca au alte interese?

T: Esti o femeie frumoasa, esti mama unei fetite adorabile, sotia unui om cunoscut, manechin de renume. In care din aceste ipostaze te regasesti cel mai usor?
M.C.: Cel mai bine ma regasesc in postura de mama.

T: Este stiut faptul ca femeile frumoase starnesc invidie si sunt tintele preferate ale sagetilor inveninate ale semenelor lor mai putin inzestrate de natura. Cat de greu este sa-ti duci frumusetea?
M.C.: Esti foarte draguta sa-mi spui aceste lucruri... Nu ma consider nici pe departe o persoana frumoasa. Sunt o persoana carismatica, am o putere personala care atrage. Nu sunt complexata de felul in care arat. Stiu doar ca am in maneca niste asi pe care poate femeile mult mai frumoase decat mine nu ii au.

T: Care crezi ca este motivul pentru care unii oameni inventeaza tot felul de povesti despre tine: frumusetea ta sau mariajul reusit?
M.C.: Cand spui oameni probabil ca te referi la unii ziaristi care habar nu au ce sunt etica si dreptul comunicarii sau poate ca din dorinta de a defula frustrarile pe care le-au dobandit prin nereusitele lor scriu lucruri neadevarate despre mine si familia mea. Cred ca acesta este principalul motiv pentru care se scriu povesti fantasmagorice despre mine.

T: Lumea te cunoaste doar prin ceea ce presa vrea sa transmita si mai putin prin ceea ce ai vrea tu sa se stie despre tine. Ce poti spune despre omul Monica Columbeanu, despre sufletul tau, despre slabiciunile tale..?
M.C.: Irina este de departe cea mai mare slabiciune a mea, dar si medicamentul meu pentru toate problemele. Stiu ca merita sa merg mai departe in cariera pentru ca ea sa fie mandra de mine. Sa nu fiu doar o femeie casnica depresiva, care e total dependenta de barbatul ei.

T: Nu de putine ori s-a scris despre tine ca ai fi o persoana interesata mai mult de partea materiala a vietii decat de cea spirituala. Personal cred ca esti un om complex, cu bune si rele, o persoana extrem de rafinata, care isi iubeste din suflet familia dar care a avut ghinionul de a starni mari controverse. As vrea sa le pot vorbi oamenilor despre aceasta latura a ta. Ce anume te sensibilizeaza?
M.C.: Imi place sa fiu inconjurata de persoane cu o experienta de viata mai bogata decat a mea. Sunt mai intelepte. Aceasta virtute se capata in timp. Nu poti avea pretentia de la o persoana de 20 sau 30 de ani sa aiba acelasi bagaj de cunostinte ca acela al unei persoane de 60 sau chiar 82 de ani, varsta socrului meu. Socrul meu este un om foarte cult de la care am invatat multe lucruri. M-a tratat foarte bine din prima clipa si m-a adoptat ca pe o fiica a lui. Sunt avantajata si pentru faptul ca am un sot mai in varsta decat mine pentru faptul ca acum nu mai este curios sa afle ce gust au anumite... feluri de mancare, poate pentru ca a avut ocazia sa le deguste inainte sa ma nasc eu.

T: Intr-una din emisiunile Bulevard ai declarat ca ori de cate ori cineva spune ceva calomniator la adresa ta, suferi si te simti devastata. Asta inseamna ca Monica nu este de fier asa cum poate multi o cred si ea sufera si ea e trista si ea simte durere.. Ma gandesc ca este frustrant si dureros ca tu sa stii ca esti atfel decat perceptia pe care o au ceilalti despre tine. Este greu pentru tine sa traiesti asa cu 2 Monici, una reala si una pe care oamenii au creat-o in mintea lor, inventata de imaginatia lor bolnava?
M.C.: Nu de putine ori cei care ma cunosc doar din presa ma percep doar prin prisma stereotipiilor. Le plac imaginile simplificatoare, uniform fixate si apriori oricarei judecati profunde si obiective asupra mea. Din pacate, imaginea creata in presa despre mine este anchilozata de fenomenul inertiei ,de subestimare a calitatilor reale ale faptelor mele si de generalizare a manifestarilor mele dupa aspecte particulare, nesemnificative. Unii oameni au inlocuit imaginea mea veridica a realitatii cu imagini sablonizate si clisee arbitrare. Mai pe scurt nu poti judeca gresit pe nimeni pentru simplul fapt ca e mai norocos si mult mai fericit decat tine.

T: Multe vedete, carora egoismul nu le-a permis sa ramana insarcinate de teama de a nu-si pierde silueata au renuntat usor la ideea maternitatii. Faptul ca tu ai luat aceasta decizie la o varsta frageda, asumandu-ti acest risc, ma face sa cred ca esti chiar un om care se gandeste mai mult la ceilalti decat la el insusi. Este Monica o altruista?
M.C.: Nu stiu daca poate fi numit altruism faptul ca am nascut-o pe Irina, dar cu siguranta sunt cu un pas inaintea multora pentru simplul fapt ca am deja un copil care creste odata cu mine. Am oprimat acea ideee a femeii implinite in cariera, dar care nu se poate bucura de toate pentru ca nu are un copil.

T: Ce anume ai vrea sa spuna Irina cand va creste despre tine, in calitate de mama?
M.C.: Mama mea e cea mai buna prietena a mea, sprijinul meu principal, parte din mine, din sufletul meu.

T: Cate vise din copilarie ti s-au implinit?
M.C.: In copilarie nici nu stiam de existenta lumii in care sunt acum. Eram fericita, eram un copil normal, dar care se nascuse sub o stea norocoasa.

T: Ce titlu ai vrea sa aiba un articol despre tine peste 10 ani?
M.C.: Monica – femeia mereu surprinzatoare.

T: Stiu ca esti studenta la Faculatatea de Relatii Publice si Comunicare. Iti doresti pe viitor o cariera si in acesta zona?
M.C.: Dupa ce voi absolvi aceasta facultate voi fi specialist in relatii publice. Voi face si un master ce vizeaza acest modul de activitate. Deja profesez in acest segment , am propria emisiune de pe B1 " By Monica Columbeanu" pe care o gandesc impreuna cu producatorul si managerul meu. In plus sunt propriul meu PR..O fi bine? O fi rau? Ramane de vazut...

T : Vorbeste-mi putin despre planurile pe care le ai in ceea ce priveste cariera ta actuala?
M.C.: A inceput un nou ciclu de emisiuni in care accentul este pus mai mult pe lifestyle. In acest context emisiunea incearca sa dea prin prisma unei persoane tinere o deschidere spre orizonturi diverse, cum ar fi culturale, sociale si de entertainment, consacrand un spatiu special si unor trairi gastronomice speciale. In noua serie de emisiuni ne -am indepartat un pic de la formatul reality show, aratand telespectatorilor si o alta fateta a preocuparilor mele actuale. Am planuri indraznete. Nu ma mai multumeste de mult ceea ce fac in Romania. Mai ales ca aici orice as face se considera ca este datorita lui Irinel, lucru cu care in parte sunt de acord pentru ca el este cel care a crezut in mine si m-a lasat sa zbor, sa demonstrez ceea ce sunt in stare sa fac. Si anul acesta voi fi in continuare prinsa in diferite activitati atat in tara cat si in strainatate. Impreuna cu managerul meu, Dr. Matei Miko, suntem in discutii cu cativa ofertanti. Ramane de vazut ce se va concretiza.

T: Ce ingredient trebuie sa aiba un om in constructia sa pentru a avea succes in viata?
M.C: Determinarea.
© 2009 – Tatiana Ernuteanu – e-tatiana.blogspot.com

What about Boyfriend Jeans????

Personal, ideea mi se pare extrem de tentanta! Ce trebuie sa aiba acesti blugi in mod deosebit?
Pai sa fie cat mai largi, daca se poate putin tociti si cu mansete intoarse. Sper ca acest trend sa fie cat mai adoptat si la noi. M-as bucura sincer sa vad fetele de pe la noi renuntand la vesnicii blugi mulati, care nu fac decat sa scoata niste colacei dezagreabili in jurul taliei si sa creeze impresia ca s-au inghesuit cu greu in ei. Inca pentru foarte multe femei -a fi sexy- este sinonim cu haine extrem de stramte si decolteuri ample. Multe vedete au fost deja vazute in boyfriend jeans, asa ca startul a fost dat.....!




miercuri, 11 martie 2009

The Sartorialist pentru DKNY

Ma gandeam cat de grea e la noi ascensiunea oamenilor care fac anumite lucruri foarte bine si cat de usor e afara. La noi inca se merge pe ideea nesuferitei de experienta, pe care toti o vor si care de fapt nu inteleg de ce e esentiala in domenii in care creativitatea ar trebui sa fie cerinta prioritara. Am uitat! Ar mai fi o varianta care inca tine la noi, trocul-iti dau placeri de neuitat, imi dai pozitie sociala buna, fac pe proasta si am viitorul asigurat. Insa daca curiozitatea te macina si intrebi vreo bunaciune de-asta cum a ajuns in jobul ala super-dorit de PR cand ea de fapt a terminat chimie, sau cum de lucreaza in presa cu facultatea de matematica, vei auzi invariabilul „intr-o zi un prieten mi-a propus si am acceptat”( referindu-se la job bineinteles) iar tu prost, vei inghiti galusca.
Din colectia asa da:
DKNY i-a cerut lui Scott Schuman, pentru necunoscatori( posesorul celebrului blog The Sartorialist), sa fie fotograful campaniei primavara/ vara 2009, pentru colectia Jeans. The Sartorialist s-a remarcat prin pozele facute pe strada anonimilor, redactorilor de moda la diferite evenimente, manechinelor din lumea intreaga.
Time’s Magazine cataloga blogul drept unul din cele mai influnte bloguri de moda din lume.
Astfel daca Donna Karen a avut curajul de a-si lasa imaginea pe mana unui pionier al genului street style, ma intreb pe cand vreunul de la noi va ruga vreun talentat om sa faca asa ceva daca nu are un nume sonor?





Vreti adidasi cu toc?

Stim cu toti ca Sergio Rossi s-a facut remarcat datorita pantofilor eleganti, glamour, pe care i-a creat. Daca acum ceva vreme rafinamentul il facea sa creeze genti si pantofi asortati, sa fie atent si la cel mai mic detaliu, iata ca azi a venit momentul sa se reinventeze. Si inca cum...!
Sergio Rossi in parteneriat cu Puma a dat un rezultant halucinant: pantofii sport Puma cu tocuri!
Fabricati din piele cu tocuri de 14 cm, in culori diverse: mov, albastru, negru, alb, basketii Clyde reprezinta o alternativa fashion a comunilor basketi. La fel ca si predecesorii lor Conversii cu tocuri, noii basketi Puma&Sergio Rossi au lasat fashionistele perplexe. Cum insa nu se pot inscrie in niciun stil, trebuie sa le gasiti o tinuta care sa nu fie nici foarte sport dar nici prea feminina.




Men in skirts!!!

Auzisem intamplator, ca de ceva timp, barbatii se arata din ce in ce mai incantati sa poarte fuste. Este vorba de o minoritate de barbati, gelosi pe noi femeile, care au decis sa schimbe putin codul vestimentar, astfel ca, fusta a luat locul pantalonului. Motivul lor: vor sa se simta si ei confortabili, s-a spus!
Simpli necunoscuti sau vedete, acestia s-au convertit destul de usor noului trend. Ne mira? Pai ar trebui sa nu ne uimeasca, tinand cont ca acum 500 de ani, barbati ai diferitelor culturi purtau fuste, fiind absolut un fenomen normal. In unele tari din Africa si Asia barbatii poarta in mod constant si azi, rochii si fuste.
In show-urile de prezentare ale marilor case de moda, am remarcat destul de multi creatori care au reintrodus fusta ca un articol al garderobei masculine.
Marc Jacobs este unul din fidelii purtatori ai acestui articol vestimentar declarand pentru Vogue:” am descoperit placerea de a purta fusta, si nu ma mai pot opri sa n-o imbrac!”
Miu Miu, Marc Jacobs, Comme des Garçons, John Galliano au aratat ca se poate !
Dupa ce am googalit putin, iata de imagini am gasit pentru a va ilusta trendul. Ce parere aveti, dragi domni, veti purta asa ceva ?
Daca da, inainte va trebui sa luati cursuri intensive de imunizare fata de remarcile rautacioase pe care cu siguranta le veti primi. Good luck (look) !





Prezentare colectie"Spring in Wonderland"-Clara Rotescu

Saptamana trecuta Loggia Cafe a gazduit prezentarea colectei primavara/ vara a brandului Miau Botique by Clara Rotescu.
Mi-a placut extrem de mult colectia pentru ca a mizat foarte mult pe feminitate si senzualitate. Accesoriile( palariile, bentitele, florile) au fost oferite de designerul Kristina Drgomir iar sandalele romane de catre Marina Stoica.
Numeroase vedete au fost acolo pentru a admira prezentarea, printre ele am remarcat pe: Monica Columbeanu, Tania Budi, Ilinca Vandici, Andreea Banica, Ovidiu Buta, Oana Cuzino.
Va las in compania unor poze care vorbesc foarte clar despre Miau Botique!