CRBL si Elena “Oficial”casatoriti
Elena si Eduard- sau cum il stiu oamenii ”CRBL”-, doi oameni uniti de o pasiune comuna, dansul, doi oameni ce s-au cunoscut la acelasi concurs “Dansez pentru tine”, doi campioni, cam asta stiu cei ce nu-i cunosc.
Nu prea multe stiam nici eu, ce-i drept, inante de a ma intalni cu ei. Dimineata, zi de toamna! Ma indrept spre locul de intalnire cu cei doi proaspat casatoriti. Vremea ploioasa imi evoca toamnele iubirilor mele, si inevitabil ma intreb: oare de ce sunt oamenii atat de reticenti in a pecetlui tumultuoasele lor povesti de dragoste cu mometul incununarii inelului de logodna? Oare ce elixir magic te face sa ai curajul de a o cere in casatorie pe cea iubita? Abia astept sa-l intreb pe CRBL despre asta.. Si pe Elena sa nu uit s-o intreb daca ….Cam acestea sunt gandurile ce imi traverseaza peronul mintii mele.
Preocupata, curioasa sa stau de vorba cu cei doi, cu pasi grabiti, ajung la destinatie.
Iata-ma fata in fata cu doi oameni normali, lipsiti de orice vedetism, nealterati de statutul lor , in schimb plini de prospetime si dragoste.
Surprinsa, descopar doua personalitati total opuse, insa extrem de complexe, ce pot face dovada, fara echivoc, a unei chimii transmise de la priviri ghiduse, gesturi tandre, pana la tachinari pline de umor.
CRBL -forta, atitudine, energie, cam asa ai putea sa-l definesti la o prima impresie.
Elena- eleganta, feminitate, zambet ravasitor si un delicios accent rusesc ce da un plus de savoare dialogului cu ea.
CRBL, vorbaret, cum il intuiam, incepe sa- mi spuna despre idila lor ce se infiripa cu fiecare zi, pe platourile de filmare.” In cadrul primei editii la Dansez pentru tine, eram intr-o echipa a carei coregrafie era realizata de Elena. La inceput intreaga mea atentie era indreptata spre ceea ce trebuia sa fac pentru atingerea unui vis, acela al partenerei mele de dans. Nu o priveam pe Elena decat din perspectiva coregrafei, nu si a femeii. Petreceam insa 6 ore pe zi in compania ei, ceea ce mi-a permis, in timp, sa pot sa o descopar, sa incep sa o admir si treptat, sa realizez ca ma indragostesc de ea. Elena este o persoana care stie sa fascineze, stie sa se joace”.
Dupa perioade de tatonari si intalniri secrete, au decis sa recunosca “oficial” ca au o relatie. De aici pana la a o cere in casatorie, nu a fost decat un pas.
“Imi incoltise de foarte mult timp ideea de o cere in casatorie, imi facusem zeci de planuri, insa ce ma retinea era faptul ca nu stiam pe care din ele sa-l pun in practica si care sa aiba rezultatul dorit.
Curioasa din fire, asa cum ii sta bine oricarei femei si mai ales de formare jurnalist, am vrut sa stiu care a fost momentul in care CRBL a primit un “Da, vreau sa fiu sotia ta.!”. Am aflat ca cererea nu a fost una clasica, ci adaptata unei mari iubitoare de pisici.
”Azi trebuie s-o fac” si-a spus in sine CRBL si insotit de cumnatul sau, a plecat sa cumpere un inel si o pisicuta mica. Inelul a fost agatat la gatul pisicii , iar pisica bagata intr-o cusca. Inelul de logodna este din aur alb cu un diamant micut , „pentru ca oficial ne merge bine!” ne-a spus zambind mirele.
Pe sistemul: daca nu fugi acum, te prind pentru toata viata, Elena a ramas pe loc, iar de aici a inceput o poveste de iubire pe ritmuri de jazz, intre o diva suava si un gangster galant.
Pe data de 1 noiembrie , lumea buna a fost invitata la nunta Elenei cu CRBL, o nunta desprinsa parca din tablourile anilor ’20-’30. Fast, opulenta, muzica live, cateva dintre ingredientele unei nunti de success.
“Ideea mi-a venit odata cu filmarea videoclipului Oficial imi merge bine, unde rolul meu de gangster m-a captivat. Asa ca am zis de ce nu o nunta ca pe vremea lui Al Capone?
Am organizat singuri nunta,singurul ajutor venind din partea cunoscutei scenariste Monica Sorescu. Am avut incredere in acest proiect curajos, iar el a devenit realitate.
Initial, locatia aleasa a fost amenajarea unui cort la Studiourile MediaPro Buftea, insa frigul a fost un inamic redutabil, astfel alegand Platoul 1, al Studiourilor MediaPro Buftea, un loc ce a putut fi decorat in spiritul anilor nebuni, anii’30.
Totul a decurs asemenea unui film cu mafioti. De la biserica Sf. Spiridon Nou, unde ne-am cununat religios, am plecat direct la studiourile MediaPro din Buftea. Aici, invitatii au fost preluati de doua Dodge-uri Nitro, masini retro, dar si noi in acelasi timp, si au fost condusi la platoul unde s-a tinut petrecerea. Aici au fost intampinati de un valet care i-a poftit pe covorul rosu de la intrare, iar in holul cladirii au fost preluati de doua fete costumate in rochii specifice anilor ’30. Holul a fost si el decorat cu un birou retro si alte obiecte de decor care te faceau sa crezi ca ai pasit in alta lume. Invitatii au primit cate un plic cu poza mirilor, doua bilete si doua pahare goale. Apoi, numele lor au fost trecute intr-un tabel. La intrarea in platou, i-am intampinat eu si Elena: eu le-am turnat whisky in pahare (in loc de clasica sampanie), iar Elena le-a rupt biletele de acces primite la intrare (doar e vremea prohibitiei!) Decorul in care au pasit invitatii a reprodus fidel seratele pline de fast si mister organizate de mafioti: pereti acoperiti de fotografii alb-negru cu cei doi miri, cu aerul acelei epoci, oglinzi mari, tablouri si mobila veche, dar si afise care aminteau de perioada prohibitiei. Atractia intregului platou a fost camionul plin cu lazi si butoaie de whisky, parca oprit din descarcare. A existat si un panou unde au fost proiectate filmulete cu mine si Elena si povestea noastra de dragoste. Masa mirilor a fost plasata intr-un colt special, cu un perete pictat ca si fundal, fiind decorata diferit de restul meselor. Un alt lucru inedit a fost faptul ca la mese nu au existat locuri stabilite si fiecare invitat s-a putut aseaza unde a dorit, in functie de punctualitate. Bandul a fost si el asezat intr-un decor special, ca de cafenea din anii ’30, cu canapele, mese, scaune si fotolii de epoca. Atat ei, cat si ospatarii si barmanii au purtat costume specifice epocii. Meniul traditional de care s-au bucurat nuntasii si din care nu au lipsit sarmalutele romanesti, a fost condimentat si cu delicatese. Tortul, dreptunghiular si in mai multe trepte, a fost ornat cu gloante din martipan, demne de intreg conceptul petrecerii.”
Invitatiile au fost si ele inedite: discuri de vinil, pe etichetele carora am tiparit invitatia propriu-zisa, iar discurile au avut si coperti cartonate. Asta ca sa pastram conceptul anilor ’30.
Totul a avut atmosfera cu parfum de tabac si bautura. Sticlele de whisky au fost personalizate: „Whisky-ul fiind Red Label de la Johnny Walker, al carui slogan este Keep walking.. ei l-au continuat in felul urmator: ”Keep walking hand in hand till the end of life ... with your money! Signed by CRBL and Lena.”
Momentul de maxima intensitate a venit cand mireasa a fost furata de catre maestrul Nelu Ploiesteanu, si a carei rascumparare a constat intr- o cantare pe ritmuri populare de-a lui CRBL, in duet cu acest mare cantaret de muzica lautareasca
Si cum moda in anii 30 incepea sa devina permisiva, fiind si anii cunoscuti ca cei mai glamourosi, costumele invitatilor, cat si ai mirilor, s-au remarcat prin accesorizarea de paiete, pene, siraguri de perle.
„Costumele noastre au fost inspirate de moda acelei epoci. Rochia miresei a fost cumparata din Chisinau si este Pro Novias, o comanda speciala, o rochie lunga, simpla, cu bretele subtiri, si o blanita alba pe deasupra. Buchetul miresei a fost din trandafiri albi si orhidee rosé.
Eu am purtat un costum de mafiot din vremea prohibitiei, tot o comanda speciala, facuta la Piatra Neamt, de care s-au ocupat cei de la Dinasty. Tinuta mea a fost creata de Gabriel Muraru – designerul si managerul Dinasty, fiind gandita special pentru a se integra perfect in povestea nuntii. Sacoul cu revere late, pantalonii cu mansete si talie inalta, stofe inchise la culoare si in dungi, pantofii specifici in 2 culori si nu in ultimul rand, palaria asortata - sunt definitorii pentru aceasta tinuta. Costumul este realizat din tesatura marca Cerruti, din lana merinos, atent selectionata. Toate sunt unicat.”
Muzica a fost o imbinare a mai multor genuri: jazz, oldies, clasica, incluzand si cea populara. Bandul a fost compus din niste pusti extrem de talentati , uniti sub numele So What, si recomandati de bunul sau prieten Smiley.
Coafura miresei a fost realizata la salonul Anastasia, un salon rusesc, iar make-up-ul a fost realizat de o domnisoara de la salonul Zazu.
Verighetele au fost singurele elemente ce au stat sub semnul clasicului, fiind din aur alb, de la Royal Caro, iar pe ele scrise: data si numele lui – pe verigheta Elenei, si data si numele miresei – pe verigheta lui.
Marturiile propriu-zise nu au existat, ele fiind inlocuite cu multa ingeniozitate de niste plicuri cu fotografiile mirilor si niste retete medicale, primite la intrarea in platou si pe baza carora se dadea alcoolul in perioada prohibitiei. Astea au fost amintirile pe care le-au luat acasa invitatii.
Am incercat sa aflu cate ceva si despre juramintele facute cu pretul de a fi interpretata, poate , prea indrazneata. Spre uimirea mea, am avut parte de un raspuns sincer si plin de umor din partea lui Edi ”Am eu o vorba imprumutata de la Parazitii: iti doresc ce-mi doresti tu mie, si sa-ti se-ntample tie.”
Inconjurati de prieteni dragi precum Smiley, Piticu, Omu Negru, Francezu – colegii lui de la Simplu, Laura Cosoi, Iulia Vantur si Marius Moga, Corina, Andreea Banica si Lucian Mitrea, Mihai Petre, Connect-R, Pavel Bartos, Adrian Despot, Adriela, Alex Velea, Mirela Tiron, Marieta – cea pentru care a intrat in competitia visurilor de la Pro Tv, ”Dansez pentru tine”, Andreea Raicu, Virgil Iantu, cei doi au spus oficial „da!” vietii in doi.
Si asa cum spuneau vechii greci, ca la inceput, barbatul si femeia formau o sfera, pana cand zeii s-au temut de aceasta perfectiune si au spart sferele aruncandu-le pe pamant, fiecare om este menit sa-si caute jumatatea. Iata ca unii dintre noi o gasesc mai usor si in locuri in care se asteptau mai putin.
Elena si Eduard- sau cum il stiu oamenii ”CRBL”-, doi oameni uniti de o pasiune comuna, dansul, doi oameni ce s-au cunoscut la acelasi concurs “Dansez pentru tine”, doi campioni, cam asta stiu cei ce nu-i cunosc.
Nu prea multe stiam nici eu, ce-i drept, inante de a ma intalni cu ei. Dimineata, zi de toamna! Ma indrept spre locul de intalnire cu cei doi proaspat casatoriti. Vremea ploioasa imi evoca toamnele iubirilor mele, si inevitabil ma intreb: oare de ce sunt oamenii atat de reticenti in a pecetlui tumultuoasele lor povesti de dragoste cu mometul incununarii inelului de logodna? Oare ce elixir magic te face sa ai curajul de a o cere in casatorie pe cea iubita? Abia astept sa-l intreb pe CRBL despre asta.. Si pe Elena sa nu uit s-o intreb daca ….Cam acestea sunt gandurile ce imi traverseaza peronul mintii mele.
Preocupata, curioasa sa stau de vorba cu cei doi, cu pasi grabiti, ajung la destinatie.
Iata-ma fata in fata cu doi oameni normali, lipsiti de orice vedetism, nealterati de statutul lor , in schimb plini de prospetime si dragoste.
Surprinsa, descopar doua personalitati total opuse, insa extrem de complexe, ce pot face dovada, fara echivoc, a unei chimii transmise de la priviri ghiduse, gesturi tandre, pana la tachinari pline de umor.
CRBL -forta, atitudine, energie, cam asa ai putea sa-l definesti la o prima impresie.
Elena- eleganta, feminitate, zambet ravasitor si un delicios accent rusesc ce da un plus de savoare dialogului cu ea.
CRBL, vorbaret, cum il intuiam, incepe sa- mi spuna despre idila lor ce se infiripa cu fiecare zi, pe platourile de filmare.” In cadrul primei editii la Dansez pentru tine, eram intr-o echipa a carei coregrafie era realizata de Elena. La inceput intreaga mea atentie era indreptata spre ceea ce trebuia sa fac pentru atingerea unui vis, acela al partenerei mele de dans. Nu o priveam pe Elena decat din perspectiva coregrafei, nu si a femeii. Petreceam insa 6 ore pe zi in compania ei, ceea ce mi-a permis, in timp, sa pot sa o descopar, sa incep sa o admir si treptat, sa realizez ca ma indragostesc de ea. Elena este o persoana care stie sa fascineze, stie sa se joace”.
Dupa perioade de tatonari si intalniri secrete, au decis sa recunosca “oficial” ca au o relatie. De aici pana la a o cere in casatorie, nu a fost decat un pas.
“Imi incoltise de foarte mult timp ideea de o cere in casatorie, imi facusem zeci de planuri, insa ce ma retinea era faptul ca nu stiam pe care din ele sa-l pun in practica si care sa aiba rezultatul dorit.
Curioasa din fire, asa cum ii sta bine oricarei femei si mai ales de formare jurnalist, am vrut sa stiu care a fost momentul in care CRBL a primit un “Da, vreau sa fiu sotia ta.!”. Am aflat ca cererea nu a fost una clasica, ci adaptata unei mari iubitoare de pisici.
”Azi trebuie s-o fac” si-a spus in sine CRBL si insotit de cumnatul sau, a plecat sa cumpere un inel si o pisicuta mica. Inelul a fost agatat la gatul pisicii , iar pisica bagata intr-o cusca. Inelul de logodna este din aur alb cu un diamant micut , „pentru ca oficial ne merge bine!” ne-a spus zambind mirele.
Pe sistemul: daca nu fugi acum, te prind pentru toata viata, Elena a ramas pe loc, iar de aici a inceput o poveste de iubire pe ritmuri de jazz, intre o diva suava si un gangster galant.
Pe data de 1 noiembrie , lumea buna a fost invitata la nunta Elenei cu CRBL, o nunta desprinsa parca din tablourile anilor ’20-’30. Fast, opulenta, muzica live, cateva dintre ingredientele unei nunti de success.
“Ideea mi-a venit odata cu filmarea videoclipului Oficial imi merge bine, unde rolul meu de gangster m-a captivat. Asa ca am zis de ce nu o nunta ca pe vremea lui Al Capone?
Am organizat singuri nunta,singurul ajutor venind din partea cunoscutei scenariste Monica Sorescu. Am avut incredere in acest proiect curajos, iar el a devenit realitate.
Initial, locatia aleasa a fost amenajarea unui cort la Studiourile MediaPro Buftea, insa frigul a fost un inamic redutabil, astfel alegand Platoul 1, al Studiourilor MediaPro Buftea, un loc ce a putut fi decorat in spiritul anilor nebuni, anii’30.
Totul a decurs asemenea unui film cu mafioti. De la biserica Sf. Spiridon Nou, unde ne-am cununat religios, am plecat direct la studiourile MediaPro din Buftea. Aici, invitatii au fost preluati de doua Dodge-uri Nitro, masini retro, dar si noi in acelasi timp, si au fost condusi la platoul unde s-a tinut petrecerea. Aici au fost intampinati de un valet care i-a poftit pe covorul rosu de la intrare, iar in holul cladirii au fost preluati de doua fete costumate in rochii specifice anilor ’30. Holul a fost si el decorat cu un birou retro si alte obiecte de decor care te faceau sa crezi ca ai pasit in alta lume. Invitatii au primit cate un plic cu poza mirilor, doua bilete si doua pahare goale. Apoi, numele lor au fost trecute intr-un tabel. La intrarea in platou, i-am intampinat eu si Elena: eu le-am turnat whisky in pahare (in loc de clasica sampanie), iar Elena le-a rupt biletele de acces primite la intrare (doar e vremea prohibitiei!) Decorul in care au pasit invitatii a reprodus fidel seratele pline de fast si mister organizate de mafioti: pereti acoperiti de fotografii alb-negru cu cei doi miri, cu aerul acelei epoci, oglinzi mari, tablouri si mobila veche, dar si afise care aminteau de perioada prohibitiei. Atractia intregului platou a fost camionul plin cu lazi si butoaie de whisky, parca oprit din descarcare. A existat si un panou unde au fost proiectate filmulete cu mine si Elena si povestea noastra de dragoste. Masa mirilor a fost plasata intr-un colt special, cu un perete pictat ca si fundal, fiind decorata diferit de restul meselor. Un alt lucru inedit a fost faptul ca la mese nu au existat locuri stabilite si fiecare invitat s-a putut aseaza unde a dorit, in functie de punctualitate. Bandul a fost si el asezat intr-un decor special, ca de cafenea din anii ’30, cu canapele, mese, scaune si fotolii de epoca. Atat ei, cat si ospatarii si barmanii au purtat costume specifice epocii. Meniul traditional de care s-au bucurat nuntasii si din care nu au lipsit sarmalutele romanesti, a fost condimentat si cu delicatese. Tortul, dreptunghiular si in mai multe trepte, a fost ornat cu gloante din martipan, demne de intreg conceptul petrecerii.”
Invitatiile au fost si ele inedite: discuri de vinil, pe etichetele carora am tiparit invitatia propriu-zisa, iar discurile au avut si coperti cartonate. Asta ca sa pastram conceptul anilor ’30.
Totul a avut atmosfera cu parfum de tabac si bautura. Sticlele de whisky au fost personalizate: „Whisky-ul fiind Red Label de la Johnny Walker, al carui slogan este Keep walking.. ei l-au continuat in felul urmator: ”Keep walking hand in hand till the end of life ... with your money! Signed by CRBL and Lena.”
Momentul de maxima intensitate a venit cand mireasa a fost furata de catre maestrul Nelu Ploiesteanu, si a carei rascumparare a constat intr- o cantare pe ritmuri populare de-a lui CRBL, in duet cu acest mare cantaret de muzica lautareasca
Si cum moda in anii 30 incepea sa devina permisiva, fiind si anii cunoscuti ca cei mai glamourosi, costumele invitatilor, cat si ai mirilor, s-au remarcat prin accesorizarea de paiete, pene, siraguri de perle.
„Costumele noastre au fost inspirate de moda acelei epoci. Rochia miresei a fost cumparata din Chisinau si este Pro Novias, o comanda speciala, o rochie lunga, simpla, cu bretele subtiri, si o blanita alba pe deasupra. Buchetul miresei a fost din trandafiri albi si orhidee rosé.
Eu am purtat un costum de mafiot din vremea prohibitiei, tot o comanda speciala, facuta la Piatra Neamt, de care s-au ocupat cei de la Dinasty. Tinuta mea a fost creata de Gabriel Muraru – designerul si managerul Dinasty, fiind gandita special pentru a se integra perfect in povestea nuntii. Sacoul cu revere late, pantalonii cu mansete si talie inalta, stofe inchise la culoare si in dungi, pantofii specifici in 2 culori si nu in ultimul rand, palaria asortata - sunt definitorii pentru aceasta tinuta. Costumul este realizat din tesatura marca Cerruti, din lana merinos, atent selectionata. Toate sunt unicat.”
Muzica a fost o imbinare a mai multor genuri: jazz, oldies, clasica, incluzand si cea populara. Bandul a fost compus din niste pusti extrem de talentati , uniti sub numele So What, si recomandati de bunul sau prieten Smiley.
Coafura miresei a fost realizata la salonul Anastasia, un salon rusesc, iar make-up-ul a fost realizat de o domnisoara de la salonul Zazu.
Verighetele au fost singurele elemente ce au stat sub semnul clasicului, fiind din aur alb, de la Royal Caro, iar pe ele scrise: data si numele lui – pe verigheta Elenei, si data si numele miresei – pe verigheta lui.
Marturiile propriu-zise nu au existat, ele fiind inlocuite cu multa ingeniozitate de niste plicuri cu fotografiile mirilor si niste retete medicale, primite la intrarea in platou si pe baza carora se dadea alcoolul in perioada prohibitiei. Astea au fost amintirile pe care le-au luat acasa invitatii.
Am incercat sa aflu cate ceva si despre juramintele facute cu pretul de a fi interpretata, poate , prea indrazneata. Spre uimirea mea, am avut parte de un raspuns sincer si plin de umor din partea lui Edi ”Am eu o vorba imprumutata de la Parazitii: iti doresc ce-mi doresti tu mie, si sa-ti se-ntample tie.”
Inconjurati de prieteni dragi precum Smiley, Piticu, Omu Negru, Francezu – colegii lui de la Simplu, Laura Cosoi, Iulia Vantur si Marius Moga, Corina, Andreea Banica si Lucian Mitrea, Mihai Petre, Connect-R, Pavel Bartos, Adrian Despot, Adriela, Alex Velea, Mirela Tiron, Marieta – cea pentru care a intrat in competitia visurilor de la Pro Tv, ”Dansez pentru tine”, Andreea Raicu, Virgil Iantu, cei doi au spus oficial „da!” vietii in doi.
Si asa cum spuneau vechii greci, ca la inceput, barbatul si femeia formau o sfera, pana cand zeii s-au temut de aceasta perfectiune si au spart sferele aruncandu-le pe pamant, fiecare om este menit sa-si caute jumatatea. Iata ca unii dintre noi o gasesc mai usor si in locuri in care se asteptau mai putin.
Articol publicat in revista Ideal Mariaj
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu