- Sună cinic, nu? Şi totuşi este o mentalitate de largă răspândire.
În lumea pragmatică de azi totul se vinde şi se cumpără. Raportul cerere-ofertă scade sau creşte şansele femeilor moderne şi care îşi pot cosmetiza cu uşurinţă scrupulele. Nu sunt nici morale, nici imorale, sunt amorale. Sistemul de valori creeat are alte repere. Fragilă, sensibila, romantica femeie, cu acea constituţie florală, excesiv de pudică, inspirând nevoia de protecţie, obedientă şi determinată de secole să-şi vadă de rosturile casnice, a dispărut.
A apărut treptat, treptat, o alta care şi-a asumat răspunderea şi capacitatea de a acţiona ale bărbatului. Ea nu mai este „cel de-al doilea sex” de care vorbea Simone de Beauvoir. Îşi cunoaşte valoarea, rolul civilizator în societate, ştie că Dumnezeu a binecuvântat-o doar pe ea cu miracolul maternităţii, ştie de asemenea că bărbatul este doar un „copil mare” pe care îl poţi manipula. Iubirea a devenit o afacere, cariera şi ea tot o afacere. E nevoie de compromis? Şi ce dacă? Până la urmă, „le trompeur sera trompé”.
Noul cuplu se clădeşte pe alte compatibilităţi: Ea – tinereţe, frumuseţe, El – stabilitate financiară, poziţie socială. Femeia îşi vinde imaginea, favorurile şi chiar trupul. Vrea în schimb un job bun, o casă, o maşină ultimul tip şi un bun protector. De fapt dacă îl are pe acesta din urmă, are totul. Cine poate schimba asta? Bărbaţii au învăţat să obţină şi să desfacă portofelul, femeile au învăţat că freamătul genelor, dar şi mânuirea biciuştei, metaforic vorbind, dau roade, de la caz la caz.
Femeile de succes - profesional şi social - au sporit „cotaţia” femeii. Dar cum nu există niciun lucru bun fără partea lui de „umbră”, au asimilat tot mai mulţi ideea că femeia e un bun de larg consum – Gravă eroare! E o judecată simplistă şi nedrept generalizatoare.
Atunci pentru un bărbat, reticenţele unei femei la începutul unei relaţii sunt „mofturi, sclifoseli”, „manifestări desuete”, iar pentru angajatorul la care mergi să susţii un interviu şi care îţi cere într-un mod voalat sau tranşant mari compromisuri pentru tine, mici compromisuri pentru el, sunt suficiente motive să-ţi reconsidere competenţa şi să gândească la o candidată ce întruneşte toate condiţiile, dar în primul rând la o conştiinţă flexibilă, în acord cu sâni „generoşi”, „posterior obraznic şi apetisant” şi multe promisiuni tacite sau manifestate.
Eşti confuză, derutată, ţi se clatină sistemul de valori etice clădit pe experienţă de viaţă, educaţie, cultură.
Dar o femeie a zilelor noastre este adaptabilă. Va afla cu siguranţă ce vrea şi va găsi calea spre împlinire. Chiar dacă nu-i va putea schimba pe alţii, o ştie doar, nu e o idealistă bezmetică, va putea găsi oameni cu care să rezoneze.
În lumea pragmatică de azi totul se vinde şi se cumpără. Raportul cerere-ofertă scade sau creşte şansele femeilor moderne şi care îşi pot cosmetiza cu uşurinţă scrupulele. Nu sunt nici morale, nici imorale, sunt amorale. Sistemul de valori creeat are alte repere. Fragilă, sensibila, romantica femeie, cu acea constituţie florală, excesiv de pudică, inspirând nevoia de protecţie, obedientă şi determinată de secole să-şi vadă de rosturile casnice, a dispărut.
A apărut treptat, treptat, o alta care şi-a asumat răspunderea şi capacitatea de a acţiona ale bărbatului. Ea nu mai este „cel de-al doilea sex” de care vorbea Simone de Beauvoir. Îşi cunoaşte valoarea, rolul civilizator în societate, ştie că Dumnezeu a binecuvântat-o doar pe ea cu miracolul maternităţii, ştie de asemenea că bărbatul este doar un „copil mare” pe care îl poţi manipula. Iubirea a devenit o afacere, cariera şi ea tot o afacere. E nevoie de compromis? Şi ce dacă? Până la urmă, „le trompeur sera trompé”.
Noul cuplu se clădeşte pe alte compatibilităţi: Ea – tinereţe, frumuseţe, El – stabilitate financiară, poziţie socială. Femeia îşi vinde imaginea, favorurile şi chiar trupul. Vrea în schimb un job bun, o casă, o maşină ultimul tip şi un bun protector. De fapt dacă îl are pe acesta din urmă, are totul. Cine poate schimba asta? Bărbaţii au învăţat să obţină şi să desfacă portofelul, femeile au învăţat că freamătul genelor, dar şi mânuirea biciuştei, metaforic vorbind, dau roade, de la caz la caz.
Femeile de succes - profesional şi social - au sporit „cotaţia” femeii. Dar cum nu există niciun lucru bun fără partea lui de „umbră”, au asimilat tot mai mulţi ideea că femeia e un bun de larg consum – Gravă eroare! E o judecată simplistă şi nedrept generalizatoare.
Atunci pentru un bărbat, reticenţele unei femei la începutul unei relaţii sunt „mofturi, sclifoseli”, „manifestări desuete”, iar pentru angajatorul la care mergi să susţii un interviu şi care îţi cere într-un mod voalat sau tranşant mari compromisuri pentru tine, mici compromisuri pentru el, sunt suficiente motive să-ţi reconsidere competenţa şi să gândească la o candidată ce întruneşte toate condiţiile, dar în primul rând la o conştiinţă flexibilă, în acord cu sâni „generoşi”, „posterior obraznic şi apetisant” şi multe promisiuni tacite sau manifestate.
Eşti confuză, derutată, ţi se clatină sistemul de valori etice clădit pe experienţă de viaţă, educaţie, cultură.
Dar o femeie a zilelor noastre este adaptabilă. Va afla cu siguranţă ce vrea şi va găsi calea spre împlinire. Chiar dacă nu-i va putea schimba pe alţii, o ştie doar, nu e o idealistă bezmetică, va putea găsi oameni cu care să rezoneze.
Eu prefer sa-i invinovatesc tot pe barbati, pe cei cu bani, care nu vad in fata ochilor decat femei tinere si disponibile....Mai mult decat atat, daca stiu sa manuiasca bine si arta seductiei....vor obtine intotdeauna acceptul unei femei, indiferent de varsta.
RăspundețiȘtergereCred ca sunt putine femei care se gandesc numai la bani....eu personal nu cunosc foarte multe exemple. Cine stie...poate sunt eu prea modesta si nu ma invart in cercuri mondene zilnic, dar chiar si asa fiind raman la idea mea "Barbatii sunt Vinovati"....hahahaah
1. Ceea ce ai scris tu este o parere spusa la imperativ, ceea ce ii reduce frumusetea la un adevar impus si te fae sa pari ipocrita prin generalizari repetate.
RăspundețiȘtergere2.Femeia de azi nu exista ca forma si functie generala ci este cum spui tu modelabila dupa propriile nevoi, ea este scalabila.
3.Ideea ca cineva este de vina pentru comportamentul femeilor si barbatilor din aceste vremuri tumultoase este insasi , dupa umila mea parere,gresita. Vina este comuna pentru ca din cele mai vechi timpuri barbatii au cautat mijloace pentru a satisface o nevoie , oarecum animalica.
4.Daca ceea ce ai scris este o reflexie asupra starii tale de spirit, imi pare sincer rau. Eu nu tratez femeia ca pe un bun de consum si nici marea majoritate a cunostiintelor mele.
5.Si DA, femeia este un bun de consum cum sunt si geniile, pentru ca au ceva ce altii doresc. Acum cum se vinde acest bun si mai ales cui ramane la latitudinea vanzatorului.
6.Imi place ce ai scris